Se afișează postările cu eticheta if only. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta if only. Afișați toate postările

26 iunie 2011

If Only sau Taxiul destinului

De mult n-am mai plans asa la un film.

Aparut in 2004, este un film despre dragostea adevarata, o drama cu momente comice si care are ca idee centrala "de ce ti-e scris in frunte de aia nu scapi", un film despre timpul (putin) pe care il avem la dispozitie.

Cu Jennifer Love Hewitt (Samantha) si frumuselul Paul Nicholls (Ian) in rolurile principale, filmul este povestea iubirii care uneori nu este exprimata chiar in cel mai bun mod, poate pentru ca esti constient de ea si consideri ca si cealalta persoana la fel si cu timpul nu mai acorzi atentia pe care o acordai la inceput tuturor lucrurilor, mai mult sau mai putin importante. Ranesti persoana care te iubeste fara sa-ti dai seama, fara sa vrei.

Actiunea se desfasoara in Londra, Samantha se pregateste pentru concertul de absolvire, este o americanca pasionata de muzica, iar Ian este un tanar om de afaceri englez.
Practic toata actiunea filmului se desfasoara intr-o singura zi.. si noapte. Ian are o premonitie despre ce se va intampla a doua zi, tot felul de incidente mici care in final culmineaza cu accidentul de masina in care moare iubita lui. Cand se trezeste isi da seama printr-o sperietura zdravana ca totul a fost doar un vis si isi da seama ca nu ar putea trai fara a avea alaturi persoana pe care o iubeste.


Semnele din vis incep sa se arate, el incearca sa evite toate evenimentele care au avut loc in vis. Unele pot fi evitate prin atentia lui (ex. mingea de la biliard care urma sa-i sparga paharul si pe care o prinde) si crede ca poate pacali sau poate schimba destinul; la un moment dat in film, cand el o cauta si este in lift se aude o melodie pe fundal care are doar un cuvant care se repeta: karma.

Insa in ciuda faptului ca o duce pe Samantha in afara orasului, in locul unde a copilarit el si unde nu o mai dusese pana atunci si incearca sa o tina cat mai departe de Londra, totusi sunt unele evenimente care nu pot fi evitate (ex. ceasul care i se sparge). Face tot posibilul sa-i ofere clipe de neuitat, sa-i indeplineasca toate dorintele si sa o duca in locurile pe care ea si-a dorit mereu sa le vada.

Filmul arata ca traim intr-o lume plina de semne si oricat am vrea sa schimbam ceva, desi partial putem, pana la urma lucrurile care conteaza cu adevarat nu pot fi schimbate. In cazul lor, despartirea.

Parerea mea este ca e un film care merita vazut si care chiar iti da de gandit la cat de bine exprimam ceea ce simtim pentru oamenii dragi, la timpul pe care trebuie sa-l folosim pentru lucrurile cu adevarat importante, pentru cele in care ne regasim si nu in ultimul rand este un film despre puterea dragostei si a sacrificiului.

In orice relatie e unul care iubeste mai mult. Samantha a scris in jurnalul pe care il citeste Ian dupa ce moare ea: "Sper sa nu fiu eu cea care iubeste mai mult". Se pare ca Ian a fost cel care a iubit mai mult, prin declaratiile pe care i le face, prin insasi ceea ce face pentru ea si nu in ultimul rand prin sacrificiul lui in finalul filmului. Stia ca nu va putea merge mai departe fara ea, avea si experienta suferintei cauzate de moartea tatalui si despre care ii povesteste ei.

nota: acest articol a fost scris la repezeala, imi cer scuze ptr eventualele greseli de scriere si de aranjare a ideilor.